Mimas

Imbratisat de intuneric si violenta
Ma las prada fortei ei,
Gandurile ma apasa , muschii-mi sunt grei
Ma pierd in asta dementa.

Viermii isi fac drum prin trupul meu
Rauri de sange si voma mi se preling pe buze,
Ape pline de suferinta , involburate mereu.

Vise melancolice moarte-mi zboara prin minte
Vocile ma cheama , imi soptesc numele,
Plin de sange ma intind pe jos , fapte.

Lumina are un sfarsit ( by me of course )

In grupuri va odihniti
Muritori de foame,
Cand altii se dau beti
Printre "doamne"

Varsati sange ca prostii
Pe pereti si pe altare,
Fara soare nu vedeti
Dar a voastra lumina moare.

Sunteti pregatiti sa fiti robiti de noi ,
Sa fiti sclavi in ale intunericului cetati...
Sau sa va milogiti in noroi?

Intunecata eternitate ( by me of course )

De dor ma-ntorc pe pamant
Dezgropat si-ndurerat...
Secera lunii-mi taie corpul plapand
Si de ani ma lasa uitat.

O "fantoma" imi saruta trupul
Ma ingroapa lang-un batran stejar,
Suferinta se repeta iar si iar...

Stropi-i-as cu acid chipul
Ca s-o uit incetisor,
Cu un streang  ii mangai gatul
In eterniate s-o cobor.